De ce moartea ne poate face mai buni?

Tot mai multe studii vin să demonstreze că realizarea faptului că suntem muritori ne poate face mai toleranţi. Mai mult, studiul reliefează faptul că şi gândirea non-conştientă asupra acestui subiect, apăruta în urma unei plimbări printr-un cimitir, poate fi benefică.

Studii anterioare susţin că reflecţia asupra morţii este distructivă şi periculoasă, alimentând comportamentul violent. Psihologia socială susţine că teoriile managementului terorii (TMT) arată că modul de comportare este motivat în mare parte de teama de moarte. Conform acestor teorii, simbolurile care creează viziuni culturale asupra lumii sunt protejate cu înverşunare ca reprezentări ale lumii reale. TMT susţin că atunci când oamenilor li se aminteşte de moarte, ei aplică mai uşor aceste simboluri, iar acest fenomen poate determina apariţia actelor de violenţă şi chiar a războaielor.

• Ziua în care România cucerea cel mai înalt munte
• Alimentele bogate în sare ar trebui interzise, recomandă OMS

Din acest motiv, autorul raportului, Kenneth Vail de la Universitatea Missouri susţine că până acum „a existat doar o înţelegere minimală a faptului că fenomenul de conştientizare a morţii ar putea motiva atitudini şi comportamente benefice care pot alimenta starea de bine”.

Autorii noilor cercetări s-au bazat pe un studiu din 2008 realizat de Matthew Gailliot asupra psihologiei personalităţii, în care era testet modul în care existenţa unui cimitir în apropiere afectează dorinţa oamenilor de a-i ajuta pe străini. „Cercetătorii au emis ipoteza că, dacă valoarea culturală a întrajutorării era importantă pentru oameni, atunci conştienizarea morţii poate amplifica dorinţa de a-i ajuta pe ceilalţi” a declarat Vail.

Oamenii de ştiinţă au observat oameni care treceau pe lângă un cimitir şi persoane care se aflau pe o stradă lăturalnică, de unde cimitirul nu putea fi observat. Pe lângă trecători existau figuranţi care vorbeau fie despre ajutorare, drept o valoare culturală, fie despre alte subiecte. La câteva secunde după ce indivizii treceau de aceşti figuranţi, o tânără îşi scăpa caietul pe jos.

Cercetătorii au analizat modul în care oamenii reacţionau şi dacă o ajutau pe străină, în funcţie de context. Rezultatele au indicat că în condiţiile în care cei din jur vorbeau despre ajutorare ca valoare, cei din apropierea cimitirului erau mult mai dispuşi să ajute un străin, în comparaţie de cei aflaţi pe o stradă obişnuită. „

Alte experimente, atât de teren, cât şi de laborator, au replicat aceste constatări, care arată că „gradul de conştientizare a morţii poate favoriza toleranţa, egalitarismul, compasiunea, empatia şi pacifismul”, a adăugat Vail.

Un studiu similar realizat în 2009 de Zachary Rothschild de la Universitatea din Kansas a evidenţiat că o conştientizare a decesului îi poate motiva pe fundamentaliştii religioşi americani şi iranieni să afişeze compasiune faţă de membrii altor grupări religioase, atunci când textele religioase subliniază toleranţa drept valoare.

De asemenea, gândul că într-o zi vom muri ne poate ajuta să devenim mai sănătoşi. Studii recente au arătat că atunci când oamenii îşi amintesc că nu sunt nemuritori tind să facă alegeri mai sănătoase. În această privinţă, o cercetare realizată de D.P. Cooper, în 2011, a demonstrat că femeile au fost mult mai dispuse să îşi facă controale medicale după ce li s-a expus riscul de deces.

Sursa: Telegraph